Surogate
De când e în stare de funcţionare pagina asta, mă tot gândesc cum să o încep şi ce vreau sau dacă chiar am ceva de spus. Poate că nu!
Voi începe totuşi, pur şi simplu de la o întâmplare.
Am fost sâmbătă la prezentarea unor produse, care zic ei te ajuta sa slăbeşti, înlocuind o masă pe zi cu un preparat al lor. Cunoşteam cât de cât firma şi aveam deja o oarecare aversiune şi neîncredere vis-a-vis de persoane şi de produse. Am mers totuşi, fiind vorba de o bună prietenă a mea, pe care nu o văzusem de ceva timp… pentru ca nici una din noi nu reuşea să-şi găsească timp – am avut totuşi grijă să întârzii, recunosc!
Dar de unde aversiunea mea? Eu am fost crescută de babe şi cu ceaiuri, care proveneau de obicei direct din grădină. Puneam apa la fiert şi dădeam fuga în gradină să culeg nişte frunze de salvie, melasă, anghinare sau ce-o mai fi fost. Culegeam fructele direct din pom iar mama cumpăra brânza dulce de la ţărani din piaţă. Cam asta e ideea mea de natural, care mi-e destul de greu să o împac cu un praf în cutie de tablă, cu un termen de garanţie de un an şi ceva. De fapt problemele mele – nu mari- de greutate încep cu produsele conservate, mezelurile cu nitriţi, pâinea ambalată, fast-food, maşină, potenţatori de gust, sucuri perene etc. Toate lucrurile acestea eu le leg de comerţul în masă, de dorinţa de creştere a profitului, de companiile mari… de un fel de uniformizare, care in acest context e opusul individualităţii.
Vom ajunge într-un final să consumăm acelaşi lucru… nişte pastiluţe sau un praf, care ne va asigura optimul de calorii, de vitamine şi ne va garanta greutatea ideală… aceea pe care un standard impus îl va stabili. Ai 30 de ani, 1,70 m, deci trebuie să ai între 55 şi 60 de kg, să consumi formula 4, apoi formula 1 şi seara puţin din formula 124. Dacă nu reuşeşti să-ţi menţii greutatea, dacă nu te încadrezi vei fi repudiată, şotul tău va divorţa de tine, îţi vei pierde locul de munca, copii nu te vor mai considera o mamă demnă ci îşi vor căuta alte modele şi referinţe.
Oricât ar părea de absurda o atare uniformizare şi un astfel de viitor, mici semne există: toate vrem să ne încadrăm în 90-60-90, să fim eventual blonde, la serviciu purtăm taior, angajatorii te ocolesc dacă ai 10 kg peste ceea ce impune TV-ul, chiar şi fetele de la curăţenie trebuie să aibă “o imagine comercială” (îmi amintesc ceea ce spunea un fost şef al meu, motivând un refuz). Ca să fii angajat trebuie să te încadrezi într-un chestionar, studii, experienţa, cursuri… daca nu ai asta nu eşti nimic., IQ-ul e aproape irelevant, ce ştii să faci nici nu contează. Numai STAS-uri, standarde, norme… preţuri, valoare (a se citi bani) iar noi alergând ca disperaţii să ne ridicăm la nivelul lor..” Vai, ea e cutare… e nu ştiu ce manager la nu ştiu ce multinaţională, înainte a fost cutare, are sau e la MBA, ştie japoneză…nu-i aşa că e o persoană minunată ”
American Beauty...
Nu ai timp să-ţi vezi prietenii, să discuţi problemele cu ei, să te sfătuieşti să-i ajuţi la rândul tău, dar te duci la cursuri de dezinhibare, de dezvoltare a personalităţii, despre cum să mai faci sa te încadrezi… tot felul de chestii din astea, reţete universale, despre cum trebuie să fii şi cum să găseşti armonia – de la oameni care nu te cunosc, nu le pasă de tine ci vor… da exact… bani.
De fapt.. nu cumva sunt banii surogatul universal?
De asemenea trebuie să fiu bun, să nu ţip la nimeni, să-i plac pe toţi… ce persoană minunata sunt în acest caz…ce daca mint un pic. Îndrăzniţi să spuneţi la un interviu, că fostul şef era un cretin şi colegii asemenea?
Ia să probez un pic masca asta, ah ce drăguţ, mi se potriveşte, da îmi place… o iau. Dar cum sunt eu? Eh, dragă, nu contează…. se poartă, hai încearcă şi tu asta…îţi vine superb!
Apropo de „armonie” şi „alienare”, mi-a plăcut WAKE UP AND SMELL THE COFFEE, care se joacă la La Scena.
Şi nu uitaţi să zâmbiţi săptămâna asta, se poartă!
Popularity: 36% [?]
